"Spectacol normal „Tudor Gheorghe"

† Adrian Păunescu spunea că sunteţi un poet care se ignoră. Aţi preferat să promovaţi poezia, nu să vă pu­blicaţi.

Tudor Gheorghe: Am dat dovadă de o decenţă reală. Degustătorul de poezie rafinată - aşa cum mă consider - a luat-o înaintea poetului.

Mi-am înfrânt mie însumi orgoliile de poet, căci toţi poeţii sunt orgolioşi! Când e vorba despre poezia de dragoste, e cam greu să stai lângă Arghezi, dar dacă ar judeca toţi ca mine, probabil că nu s-ar mai scrie poezie. Aşa, fiecare om mai încearcă... Eu cred că locul meu va fi în poezie ca tălmăcitor al ei în cântec, şi nu atât de important ca poet. Asta nu înseamnă că multe dintre versurile scrise de mine nu vor rămâne demne de luat în seamă mai târziu. Uite, în spectacolul „Mie îmi pasă", sunt câteva poezii extraordinare, dar n-am spus că eu le-am scris. Am zis doar că este un spectacol Tudor Gheorghe... Un spectacol normal, nu unul mega, extraordinar, super, cum văd că sunt acum toate spectacolele din România..."

Interviul complet cu Tudor Gheorghe il gasiti in Jurnalul National.



Antiprimavara

În noi e loc numai de iarnă
Vom îngheţa sub ultim ger
Orbecăind pe copci de gheaţă
Ca un stingher spre alt stingher.
Şi vin din patriile calde
Cocorii toamnei ce trecu
Şi cuibul li-i stricat la streşini
Şi lîngă mine nu eşti tu.
R. Primăvară, care-ai fost,
Nu veni, n-ai nici un rost
Poţi să pleci, sîntem reci,
Iarnă ni-i pe veci.

Schimbări mai grave decît moartea
Au fost şi sînt şi vor mai fi
La mine-n suflet este vifor
Şi vin nebuni să facă schi,
Şi ninge pînă la prăsele
Ninsoarea intră-n trupul tot
E-un dans de oameni de zăpadă
Ce-mbrăţişarea n-o mai pot.
Ce dacă vine primăvara
Atîta iarnă e în noi
Că martie se poate duce
Cu toţi cocorii înapoi.
La noi e iarnă pe vecie
Doi foşti nefericiţi amanţi
Ia-ţi înflorirea, primăvară
Şi toţi cocorii emigranţi.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu