Nota: articol din 12.Feb.2009

Adrian Păunescu e pe podiumul imnurilor şi cu Ştiinţa, şi cu Rapid

Universitatea Craiova are toate şansele să se califice direct în grupele Ligii Campionilor Europeni la Imnuri: într-un sondaj propus de hotnews.ro, piesa considerată de organizatori ca fiind imnul Ştiinţei, „Cântec pentru Oltenia“, conduce detaşat.

Şerban Comănescu

Universitatea n-are şi n-a avut niciodată un imn oficial, cum e „Deşteaptă-te, române“ (de fapt, „Un răsunet“) pentru statul român. Echipei i-au fost însă dedicate de-a lungul vremii mai multe cântece, dintre care două au prins la public, ambele compuse în primăvara lui 1983: „O iubire alb-albastră“, muzică şi text Tudor Gheorghe, şi „Cântec pentru Oltenia“, pe muzică de Valeriu Penişoară şi versuri de Adrian Păunescu.

Din cele nouă strofe, incluzând refrenul, pe care le numără „Cântec pentru Oltenia“, doar două versuri pomenesc echipa de fotbal: „Hai Universitatea, hai Craiova, / Tu, campioana unei mari iubiri!“. E drept, această pereche de versuri e cântată mai des ca altele, fiindcă face parte din refren. Pe Adrian Păunescu îl cunoaşte toată lumea; pe Valeriu Penişoară, subaltern al său din Cenaclul Flacăra, mai puţin. E vasluian şi a murit în 2005. La Vaslui se organizează, de anul trecut, un festival de folk în memoria lui. Valeriu Penişoară a mai compus, pe versurile aceluiaşi poet, o melodie de încurajare a echipei naţionale, dar cântecul acesta n-a prea dăinuit în memoria suporterilor: „Cântăm suferinţa, cântăm bucuria/ Acum şi de-o mie de ori,/ Hai-hai România, hai-hai România,/ Hai-hai, haida-hai tricolori!“.

Ciri Mayer: „Potrivit teoriei muzicale, e imn“

Ciri Mayer e interpretul craiovean care a preluat „Cântec pentru Oltenia“. Lui i-am cerut părerea: poate fi considerat „Cântec pentru Oltenia“ imn? După ce s-a bucurat aflând despre clasamentul imnurilor şi poziţia ocupată de piesa pe care o interpretează, Ciri ne-a răspuns: „Din punct de vedere al teoriei muzicale, întruneşte toate condiţiile unui imn: 1) are măsura de patru pe patru (nu ne-ntrebaţi pe noi ce înseamnă asta! – n.n.), ceea ce îl face să fie cadenţat, adică poţi să-l parcurgi în paşi de cadenţă, să mărşăluieşti pe el; 2) are accesibilitate lejeră, îl reţii imediat ce-l auzi; 2) are capacitate emotivă ridicată şi prin muzică, şi prin text“. În afară de acestea, Ciri Mayer apreciază că aşa-zisul imn poate fi cântat cu acelaşi patos şi la bucurie, şi la necaz. El nu l-ar numi neapărat imn, ci cântecul reprezentativ al echipei de fotbal. De altfel, nici Adrian Păunescu, crede solistul vocal, nu şi-a propus să scrie un imn al Universităţii Craiova când s-a apucat de el. Însuşi titlul, „Cântec pentru Oltenia“, arată asta.

Ştiinţa şi Rapid se iubesc la infinit!

S-ar putea crede că versurile păunesciene izvorăsc din fierbintea dragoste a autorului pentru Ştiinţa. Numai că Adrian Păunescu se află pe podium ca autor a două „imnuri“: al Rapidului e pe locul trei, după al Timişoarei. Ştiţi versurile, lui Păunescu-i aparţin: „Suntem peste tot acasă,/ Porţile ni se deschid,/ Nu-i echipă mai frumoasă/ Şi iubită ca Rapid“...

sursa

1 comentarii:

Lao spunea...

Nici acum nu-mi vine sa cred ca domnul Adrian Mititelu a incercat nu de mult sa gaseasca un inlocuitor imnului Universitatii Craiova, care a fost votat cel mai frumos imn al unei echipe de fotbal din Romania. Chiar daca nu ar fi iesit pe locul I, cum sa inlocuiesti un asemenea imn cu o manea?! Habar n-am cum se numeste, nici nu vreau sa aflu. Stau doar si ma intreb, retoric, cum este posibil?

Trimiteți un comentariu